Introducere

In opinia lui Samuel P. Huntington 1, trecerea de la stadiul de tranzitie la cel de democratie consolidata se poate considera finalizata, cel putin din punct de vedere institutional, in momentul in care se depasesc doua cicluri de transfer democratic al puterii intre principalele forte politice. Criteriul lui Huntington are la baza prezumtia ca, dupa aceasta perioada, regulile jocului democratic sint insusite pe deplin de toate fortele politice, astfel incit nici una dintre ele nu se simte tentata sa apeleze la alte metode pentru cistigarea puterii politice in afara celor oferite de sistemul electoral. In comparatie cu situatia din Slovacia, care ofera deocamdata indicii neconcludente, evolutia sistemului democratic din Ungaria prezinta in schimb argumente convingatoare in favoarea tezei lui Huntington. Recentele alegeri din aceasta tara, care au condus la o noua schimbare a echipei guvernamentale (dupa cea operata in 1994, cind coalitia formata din Partidul Socialist si Alianta Democratilor Liberi a inlocuit primul guvern postcomunist alcatuit de Forumul Democrat Ungar), se aliniaza modelului democratiilor occidentale, caracterizate prin continuitate, recunoasterea legitimitatii politice a adversarilor si lipsite de pasiunea "revolutionara" de a lua aproape totul de la inceput, cum din pacate se pare ca a fost nevoie in Romania.

Acest fapt este cu atit mai mult demn de remarcat cu cit alegerile electorale din Ungaria au produs citeva mutatii politice in premiera. In primul rind, este vorba de o schimbare de generatie politica. Principalul partid cistigator, Alianta Tinerilor Democrati (FIDESZ), condus de Viktor Orbán, reprezinta prima generatie de lideri neformata politic in perioada sistemului comunist. Cistigarea puterii politice de catre o echipa tinara, avind majoritatea studiilor completate la universitatile vest-europene sau americane, marcheaza vointa electoratului de a se detasa complet de trecut si de a forta alinierea la modelul politic si economic al democratiilor occidentale. In al doilea rind, in ciuda faptului ca a obtinut reprezentare parlamentara, curentul extremist-nationalist condus de Istvan Csurka ramine izolat politic, fiindu-i refuzat orice fel de colaborare politica de catre toate partidele 2 (fapt ce contrasteaza vizibil cu lipsa de maturitate politica a fostului partid de guvernamint din Romania care a preferat si continua sa sprijine politice partidele extremiste romanesti). In fine, noua echipa va trebui nu numai sa consolideze stabilitatea politica si economica obtinuta de fostul guvern, dar si sa faca fata imperativelor politice, economice, administrative si judiciare necesare integrarii in Uniunea Europeana.

Analiza consecintelor in plan intern si extern determinate de schimbarile politice mentionate mai sus se va baza in prezentul articol pe urmatoarea structura. In primul rind, vor fi discutate pozitiile politice ale principalelor partide intrate in competitie. In al doilea rind, vor fi examinate implicatiile alegerilor in plan intern, iar in final vor fi evaluate posibilele modificari ale relatiilor dintre Romania si Ungaria.

Caracteristicile si principalele teme ale campaniei electorale

In vederea asigurarii unei reflectari cit mai fidele a intentiilor de vot, sistemul electoral ungar a fost conceput ca o combinatie a celui majoritar uninominal si proportional. Mai exact, din cele 386 locuri ale Parlamentului unicameral ungar, 176 sint rezervate listelor individuale, iar restul de 210 listelor de partid. Cele din urma sint impartite in liste regionale/judetene (152 locuri) si liste nationale (58 locuri), ultimele fiind folosite ca mijloc de alocare compensatorie a voturilor pentru candidatii nealesi, individuali sau de partid. Candidatii individuali au nevoie, pentru a fi alesi, de 50 de procente plus un vot din numarul votantilor. In caz contrar, se organizeaza un al doilea tur, la care participa primii trei clasati, cu conditia ca fiecare sa fi obtinut in primul tur cel putin 15 procente. In al doilea tur, cistiga candidatul cu cele mai multe voturi obtinute, indiferent de procentaj. In caz partidelor, se califica in cursa parlamentara doar cele care obtin cel putin 5 procente din voturi. Un al doilea tur de scrutin a fost organizat la doua saptamini, pe 24 mai 1998, ca urmare a participarii slabe la vot (56,27%, cea mai scazuta dupa 1989 3, fapt ce a condus la repetarea votului in doua judete din estul tarii, unde participarea la vot a fost sub limita legala de 50% 4), precum si a nedepasirii baremului de 50 de procente necesar alegerii candidatilor individuali. Rezultatele primului tur de scrutin au oferit coalitiei guvernamentale un usor avantaj (32,2% pentru Socialisti si 7,8% pentru Liberii Democrati 5), in comparatie cu FIDESZ – 28,2% 6 – si Partidul Micilor Proprietari - FKGP - 13% 7. Dupa retragerea reciproca a propriilor candidati in favoarea celor mai bine plasati, FIDESZ – 148 locuri in Parlament –, FDGP – 48 locuri – si Forumul Democratic Ungar (MDF) – 17 locuri – cistiga cel de-al doilea tur cu 55%, in comparatie cu cca. 41% obtinute de fosta coalitie guvernamentala formata din Partidul Socialist (MSZP) – 134 de locuri si Alianta Democratilor Liberi (SZDSZ) – 124 de locuri. S-a mai clasificat, de asemenea, Partidul Justitiei si al Vietii (MIEP), condus de Istvan Csurka, care a obtinut 14 locuri.

Combaterea coruptiei si reducerea criminalitatii au constituit capetele de afis ale campaniei electorale, opozitia acuzind guvernul de privatizari netransparente 8 si de incapacitatea de a stopa actele teroriste 9, ultimele insumind, intre noiembrie 1996 si aprilie 1998, 20 de asasinate si atacuri cu bombe, majoritatea adresate impotriva oamenilor de afaceri si politicenilor 10. Alte teme majore ale campaniei electorale s-au concentrat asupra mentinerii ritmului de crestere economica, reducerea somajului, protectia mediului si reforma sistemului educational. O scurta prezentare a pozitiilor politice ale fiecarui partid asupra acestor subiecte este de natura a facilita identificarea viitoarei orientari politice a Ungariei in plan intern si extern.

Obiectivele politice enuntate in campania electorala de Partidul Socialist (MSZP), condus de premierul Gyula Horn, care dupa incheierea alegerilor a lasat de inteles ca se va retrage din fruntea partidului cu ocazia congresului partidului din aceasta toamna, au inclus mentinerea ritmului de crestere economica cu 4-5% din PIB, reforma sistemului educational in vederea crearii de oportunitati egale, reducerea decalajului economic dintre regiunile estice si cele vestice ale Ungariei, subventionarea agriculturii cu 2,5% din PIB, precum si scaderea criminalitatii. Incercind sa puna in evidenta lipsa de experienta a Tinerilor Democrati (FIDESZ), Socialistii au insistat asupra realizarilor obtinute in timpul mandatului lor in domeniul politicii externe cu privire la integrarea in NATO si Uniunea Europeana 11, precum si in cel al reformei economice, caracterizata intr-un raport al Fondului Monetar Financiar, publicat in februarie 1998, drept "cea mai remarcabila din Europa din ultima decada" 12.

Partenerii lor de coalitie, Alianta Democratilor Liberi (SZDSZ), formata in 1998 ca succesor al miscarii de disidenta intelectuala a anilor ‘80, a inregistrat cel mai pronuntat declin dintre toate partidele intrate in competitie, coborind de la 17,8 procente in 1994 la 7,8 anul acesta.13 De orientare liberala de centru-reapta, SZDSZ a intimpinat greutati in a convinge electoratul ca va fi in stare sa puna in aplicare, dupa ce a participat la guvernare patru ani, mai bine decit FIDESZ, ideile sale privind reducerea rolului redistributiv al statului in economie, privatizarea sistemului medical sau combaterea criminalitatii si a coruptiei.14

La zece ani de la infiintare, FIDESZ reuseste sa cistige alegerile cu o platforma politica de centru-dreapta, dar numai dupa ce si-a atenutat unele elemente mai radicale. Fondata in martie 1988 de un grup de studenti si tineri intelectuali, Alianta Tinerilor Democrati, dominata la inceput de actualul lider Viktor Orbán, provoaca intreg establishment-ul politic clamind ca nimeni sub 35 de ani, care devine initial virsta limita pentru acceptarea de noi membri, nu prezinta credibilitate din cauza legaturilor cu fostul sistem comunist.15 Dupa perioada "romantica", de contestare anticomunista si obtinerea a numai 6 procente la alegerile din 1994, FIDESZ se reorienteaza spre centrul esichierului politic, incercind sa-si largeasca baza electorala prin includerea nu numai a tinerilor, dar si a celor mai in virsta, afectati de costurile sociale ale reformei economie.16 Platforma sa politica actuala se inspira ideologic din neoconservatorismul american, iar din punct de vedere economic din politica promovata de presedintele Ronald Reagan in anii ‘80. In acest sens, FIDESZ militeaza pentru "un stat cu autoritate limitata, dar puternic si ferm in indeplinirea prerogativelor sale" 17, capabil sa garanteze "suprematia libertatii individuale si autonomia tuturor formelor de valori comunitare" 18 si "intarirea valorilor civice traditionale occidentale" 19. In plan economic, FIDESZ considera ca reducerea impozitelor platite de micile intreprinderi si a contributiei sociale a firmelor si companiilor multinationale ar putea conduce, in paralel cu imbunatatirea sistemului educational si a programelor de recalificare, la o reducere a inflatiei sub 10 procente si la o crestere economica de 7 procente 20, obiective apreciate insa de unii analisti occidentali ca nerealiste 21. In domeniul politicii externe, este confirmata orientarea pro-NATO si pro-Uniunea Europeana, insistindu-se numai asupra pregatirii opiniei publice asupra costurilor economice si sociale asociate procesului de integrare. 22 In privinta populatiei maghiare care traieste in afara granitelor Ungariei, FIDESZ sustine intr-un sens vag eforturile lor pentru obtinerea autonomiei necesare promovarii drepturilor lor fara a parasi insa tara nativa. 23

La dreapta Aliantei Tinerilor Democrati se situeaza Partidul Micilor Proprietari (FKGP), condus de Jozsef Torgyan. Revendicindu-se istoric ca succesor al partidului cu acelasi nume care a cistigat alegerile din 1945, dar care avea sa fie interzis de comunisti doi ani mai tirziu, FKGP reprezinta politic interesele populatiei rurale, punind indeosebi accent pe valorile nationale si familiale. 24 Succesul electoral inregistrat de FKGP se datoreaza in special charismei liderului sau, Jozsef Torgyan, care, printr-o abila combinatie de idei populiste si ultraconservatoare 25, a reusit sa convinga acea parte a populatiei inca tributara unor mentalitati colectiviste. Printre obiectivele economice si politice sustinute de FKGP se numara interzicerea vinzarii de pamint strainilor, introducerea controlului administrativ al preturilor, restabilirea pedepsei cu moartea, reducerea generala a taxelor.

Din viitorul guvern va face parte, de asemenea, fostul partid de guvernamint dintre anii 1990 si 1994, Forumul Democrat Maghiar (MDF) – care, la recentele alegeri nu a reusit insa sa obtina mai mult de 17 locuri in Parlament. MDF cultiva un nationalism ambiguu, insistind asupra intaririi traditiilor nationale, religioase si culturale ungare, in paralel cu reconectarea la valorile crestine si culturale europene.26 In plan economic, se situeaza pe o pozitie apropiata de cea promovata de FIDESZ, militind pentru reducerea rolului statului, perceput doar ca agent necesar asigurarii conditiilor de crestere economica si respectare a competitiei.27 In plan extern, se alatura curentului care favorizeaza integrarea Ungariei in NATO si Uniunea Europeana.

In fine, Partidul Justitiei si Vietii (MIEP), condus de Istvan Csurka, de orientare extremist-nationalista, a reusit prin cistigarea a cca. 6 procente sa obtina 14 locuri in Parlament. Desprins, in 1993, din Forumul Democratic Maghiar, MIEP reuseste sa revina in prim-planul vietii politice marsind pe exacerbarea anxietatilor provocate de schimbarea sistemului politic si economic. Ca si in cazul Partidului Romania Mare, MIEP a cistigat audienta prin invocarea "inamicului extern, veros si fara scrupule", identificat cu Uniunea Europeana, organizatiile financiare mondiale, evreii, si guvernele care asupresc minoritatile maghiare ce se fac astfel vinovate de toate problemele economice si sociale ale tarii.28 Tot in comparatie cu PRM din Romania, MIEP nu idealizeaza insa trecutul comunist si, ca urmare, se bazeaza mai putin pe fostii membri ai aparatului represiv si ai nomenclaturii comuniste, cit se considera mostenitorul dreptei ungare interbelice. Printre suporterii sai, pe linga persoane cu nivel scazut de educatie, puternic afectate de noile schimbari politice si sociale, se numara de asemenea "intelectuali" radicali de dreapta si skin-heads. 29 Un avantaj clar al culturii democratice ungare in comparatie cu cea romana il reprezinta refuzul tuturor partidelor politice de a colabora politic cu MIEP.

Trecerea in revista a principalelor caracteristici si teme ale campaniei electorale maghiare ne permite sa examinam in continuare posibilele consecinte politice in plan intern si extern, precum si evolutia viitoare a relatiilor romano-maghiare.

Orientari politice viitoare

Longevitatea si succesul noului cabinet maghiar este conditionat de rezolvarea a doua probleme majore. Prima se refera la depasirea starii actuale de incertitudine, generata de lipsa de experienta in administrarea treburilor publice, precum si de unele declaratii pripite privind politica economica si cea externa a viitorului guvern, Dupa mai bine de zece ani de activitate politica in opozitie, FIDESZ va trebui sa dovedeasca ca poseda resursele birocratice si manageriale necesare nu numai pentru luarea deciziilor politice, dar si pentru implementarea lor. In ciuda unor declaratii linistitoare ale viitorului premier, Viktor Orbán, conform carora FIDESZ este complet pregatit sa-si asume raspunderea guvernarii 30, alte opinii ale sale privind masurile preconizate pentru asigurarea unei cresteri economice de 7 procente, stoparea privatizarii pina la instalarea noului guvern si chiar reverificarea unor contracte de privatizare incheiate de fostul guvern, precum si punctele de vedere exprimate cu privire la statutul minoritatilor maghiare din tarile vecine 31 au reusit sa dovedeasca exact contrariul. Starea de incertitudine a determinat, dupa alegeri, o scadere cu 18 procente a indicelui bursei din Budapesta fata de nivelul inregistrat pe 8 mai 32, iar relatiile cu guvernele tarilor vecine sint deocamdata inghetate 33.

O a doua problema, care pare a fi mult mai dificil de rezolvat, este determinata de modul in care partidele din noua coalitie guvernamentala se vor dovedi in stare sa colaboreze politic in ciuda diferentelor, unele destul de marcante, care le separa. Desi, anterior alegerilor, FIDESZ spera sa reuseasca sa formeze guvernul impreuna cu Forumul Democrat Maghiar si, eventual, Federatia Crestin Democrata 34, rezultatele finale ii obliga sa intre in coalitie cu Partidul Micilor Proprietari. Acest fapt va crea probleme semnificative in alcatuirea programului de guvernare, care va trebui sa gaseasca un raspuns comun programului liberal avansat de FIDESZ si ideilor populist-conservatoare sustinute de FKGP. Ca urmare a negocierilor desfasurate pina in prezent, FKGP a primit patru ministere: al Agriculturii si Dezvoltarii Provinciilor, Apararii, Protectiei Mediului si inca unul, care urmeaza a fi decis.35 Viitorul cabinet maghiar prezinta astfel "din fasa" simptomele romanesti ale "sindromului PD", respectiv posibila aparitie a unei crize politice pe fondul scaderii popularitatii unui partener de coalitie, eventual suprapusa pe un conflict intern de partid. FKGP pare destul de vulnerabil la ambele caracteristici. Programul economic liberal anuntat de FIDESZ va conduce inevitabil la erodarea popularitatii guvernului, fapt ce poate determina FKGP sa incerce, prin provocarea unei crize politice mergind pina la o eventuala retragere de la guvernare, sa evite experienta neplacuta a Aliantei Democratilor Liberi (SZDSZ) care, dupa patru ani de guvernare cu Socialistii, si-au injumatatit practic ponderea electorala. In plus, in interiorul partidului autoritatea actualului lider incepe sa fie pusa la indoiala din ce in ce mai mult. Joszef Torgyan, fiind acuzat de promovarea unui "cult al personalitatii in dauna democratiei" 36. Se poate insa aprecia ca evolutia relatiilor dintre partidele aflate la guvernare va depinde semnificativ de modul de reactie al presei, domeniu in care FKGP este, cel putin momentan, deficitar. Oricum, liderii FIDESZ par constienti de faptul ca este "Aproape imposibil sa guvernezi cu FKGP si (ca urmare) trebuie sa se pregateasca permanent pentru alegeri anticipate" 37 sau, eventual, sa formeze, in ciuda declaratiilor contrarii afirmate pina in prezent, o "Mare Coalitie" cu socialistii care, intre timp, au anuntat ca se pregatesc bineinteles sa faca o "opozitie constructiva".

In aceste conditii, cum se poate aprecia viitoarea orientare politica a noului cabinet maghiar? In plan intern, se poate estima ca, dupa o perioada relativ scurta necesara preluarii treburilor publice de la fosta administratie, noul guvern format din FIDESZ, FKGP si HDF, ultimului fiindu-i promise deja Ministerul Justitiei si un post de vice-priministru 38, va incerca sa puna in aplicare programul guvernamental, aflat inca in stadiu de negociere, care insa, dupa toate probabilitatile, va include accelerarea privatizarii, combaterea coruptiei si criminalitatii, reducerea impozitelor si contributiei sociale ale firmelor, demararea unor proiecte pentru modernizarea infrastructurii, sustinerea agriculturii si reducerea decalajului dintre zonele estice si cele vestice ale Ungariei.

Ramine insa de vazut ce masuri concrete vor fi intreprinse de noul guvern pentru atingerea acestor obiective si, mai ales, cum va face fata costurilor sociale asociate cu acest proces, subiecte care pina in momentul de fata au fost destul de putin prezente in dezbaterea publica. Pe scurt, in conditiile in care noul cabinet va decide sa aplice strict masurile anuntate pina acum cu privire la reducerea fiscalitatii si a contributiilor sociale, unele opinii anticipeaza chiar o posibila criza economica, cu implicatii sociale, generata de "‘supraincarcarea’ economiei si intarirea forintului, care vor conduce la cresterea deficitului balantei de plati".39 Este insa de asteptat ca nevoia de atragere de investitii straine, precum si de respectare a conditiilor de integrare in Uniunea Europeana sa forteze guvernul maghiar sa-si temepereze multe din politicile sale.40

In plan extern, principalul obiectiv va fi reprezentat de indeplinirea criteriilor tehnice pentru integrarea in structura militara a NATO si de demararea negocierilor pentru admiterea in Uniunea Europeana, ultimele anuntindu-se relativ dificile, ca urmare a pozitiilor detinute de FIDESZ si FKGP fata de acest subiect. In acest sens, FIDESZ pare hotarit sa adopte o linie mai ferma in timpul negocierilor pentru protejarea acelor sectoare economice, inclusiv agricultura, considerate mai vulnerabile in conditiile integrarii in Piata Unica Europeana, pozitie sustinuta in timpul campaniei electorale 41 si confirmata ulterior de viitorul ministru de externe Janos Martonyi 42. O problema insa mai dificila o ridica propunerea enuntata de FKGP privind interzicerea vinzarii de teren arabil strainilor, initiativa care vine in contradictie totala cu standardele Uniunii Europene.43 In privinta relatiilor cu tarile vecine, primele declaratii de politica externa facute de reprezentantii partidelor cistigatoare in alegeri au reusit sa trezeasca reactii de iritare din partea guvernelor respective. Presat sa comenteze unele declaratii facute anterior alegerilor, liderul FIDESZ, Viktor Orbán, a tinut sa sublinieze ca noul cabinet nu va renegocia tratatele de baza incheiate de fostul guvern, dar va insista pentru suplimentarea lor cu alte documente privind protejarea drepturilor culturale si religioase ale minoritatii maghiare.44 In acelasi stil, care lasa loc la interpretari diferite, Zsolt Nemeth, expertul FIDESZ in domeniul politicii externe, a sustinut ideea ca, din moment ce integrarea Ungariei in NATO si UE va trasa o linie de demarcatie intre Ungaria si vecinii sai, noul guvern va incerca sa extinda avantajele procesului de integrare si asupra tarilor vecine si minoritatilor maghiare ce traiesc in ele.45 Intrucit perspectivele relatiilor romano-maghiare vor fi discutate in urmatorul capitol, in domeniul viitoarei politici externe maghiare ar mai fi de anticipat o racire a relatiilor slovaco-maghiare, ca urmare a adincirii divergentelor privind construirea barajului de la Gabcikovo si a continuarii lucrarilor la centrala nucleara de la Mochovce, ambele subiecte fiind considerate de catre partidele din actuala coalitie guvernamentala maghiara ca deosebit de riscante pentru siguranta mediului inconjurator din regiune. In plus, reprezentantii FIDESZ au declarat ca vor insista ca guvernul slovac sa aplice fidel prevederile tratatului de baza, fapt ce ar putea conduce la o crestere a retoricii nationaliste din partea ambelor parti, cu posibile consecinte negative pentru stabilitatea regionala.46 Pe de alta parte, avind in vedere actualul context politic si eforturile comunitatii internationale de a intari stabilitatea regionala, eventualele derapari nationaliste ale viitorului guvern maghiar au toate sansele sa repete evolutia celor din perioada cabinetului condus de Jozsef Antall, care s-a vazut nevoit sa-si tempereze, sub presiuni internationale, multe din initiativele sale de politica externa.47 Se impune, totusi, sublinierea faptului ca o eventuala orientare nationalista a politicii externe maghiare ar putea fi determinata mai putin de preferintele politice ale reprezentantilor FIDESZ, cit de evolutia vietii politice maghiare si de presiunile exercitate de cel de-al doilea partid important al coalitiei. FKGP, fapt ce prezinta o importanta deosebita in contextul relatiilor romano-maghiare.

Perspective ale relatiilor romano-maghiare

Perioada de tensiune care a caracterizat relatiile romano-maghiare in timpul guvernarii PDSR si a Forumului Democrat Maghiar a fost urmata de o usoara "incalzire" dupa 1994, ca urmare a cistigarii alegerilor de catre socialistii maghiari si a presiunilor internationale exercitate asupra fostului partid de guvernamint din Romania. Dupa noiembrie 1996, ca urmare a schimbarii de optica politica a noii coalitii guvernamentale din Romania – formata din PNTCD, PD si UDMR – si pragmatismului dovedit de fostul cabinet maghiar, relatiile dintre cele doua tari au cunoscut o imbunatatire sensibila, concretizata prin citeva acorduri de colaborare in domeniile politic si militar. Avind in vedere relatiile anterioare cel putin cordiale mentinute de liderii maghiari, a candidaturii Romaniei pentru integrarea in NATO 49, exista, cel putin din punct de vedere teoretic, premisele mentinerii actualei tendinte ascendente a relatiilor romano-maghiare. Din pacate, evolutia recenta a vietii politice romanesti, precum si posibilele tensiuni din cadrul coalitiei guvernamentale maghiare ar putea conduce la un rezultat opus.

In planul politic romanesc, una din consecintele recentei crize guvernamentale a constituit-o intarirea curentului nationalist nu numai in tabara opozitiei, ci si a partidelor care formeaza coalitia guvernamentala. Astfel, PNL pare marcat de "pierderea" dimensiunii nationale a identitatii sale politice, PD militeaza pentru largirea bazei sale electorale prin atragerea populatiei din Ardeal, in timp ce PDSR pare decis sa recupereze terneul pierdut in favoarea PRM prin "radicalizarea discursului". In acelasi context, inlocuirea fostului prim-ministru Victor Ciorbea cu Radu Vasile poate fi apreciata ca o indepartare de la modelul de relatii interetnice promovat de fostul premier. In aceste conditii, apare mai putin surprinzator faptul ca insistentele UDMR pentru respectarea angajamentelor asumate de catre partenerii sai de coalitie, in schimbul sprijinului politic constant si loial acordat guvernului in perioada de dupa alegerile din noiembrie 1996 sint considerate subit "tendinte separationiste" 50 sau "ultimatumuri" executate, bineinteles, la "ordinele guvernului de la Budapesta". Actuala stare incipienta de tensiune ar putea fi adincita daca programul de reforma economica ar intra in impas sau perspectiva alegerilor electorale ar motiva unele partide din coalitia guvernamentala sa apeleze la "strategia PD" pentru imbunatatirea imaginii electorale. Evolutia raporturilor romano-maghiare va depinde, de asemenea, de dinamica vietii politice maghiare.

In privinta relatiilor cu Romania, noul premier maghiar, Viktor Orbán, a precizat ca principalele subiecte de negociat cu guvernul roman le vor constitui "folosirea limbii maghiare in institutiile de invatamint si restituirea proprietatilor bisericesti".51 Jozsef Torgyan, liderul Partidului Micilor Proprietari (FKGP), pare insa decis sa extinda intr-un mod destul de vag aria de discutie, propunind intr-o recenta intilnire cu episcopul Laszlo Tokes "constituirea unei comisii speciale pentru identificarea acelor domenii in care conditiile maghiarilor din Transilvania necesita imbunatatiri".52

Avind in vedere accentele nationaliste mult mai pronuntate ale liderilor FKGP in comparatie cu cele ale reprezentantilor FIDESZ, precum si diferentele programatice dintre cele doua partide, se poate aprecia ca subiectul minoritatilor maghiare va creste sensibil in importanta in conditiile aparitiei unor tensiuni intre partenerii de coalitie ca urmare a aplicarii programului de guvernare. Perspectiva "pesimista" a acestui scenariu ar putea-o constitui racirea relatiilor romano-maghiare la un nivel anterior celui din noiembrie 1996, prin intarirea acelei aripi din UDMR care se pronunta pentru iesirea de la guvernare, fapt care ar putea avea loc si in absenta unui conflict in cadrul coalitiei guvernamentale maghiare, dar prin neglijarea obiectivelor politice ale UDMR de catre partidele de coalitie. Varianta "optimista" ar reprezenta-o continuarea imbunatatirii relatiilor politice dintre cele doua tari in conditiile limitarii influentei politice a FKGP de catre FIDESZ si rezolvarii disensiunilor dintre membrii coalitiei guvernamentale din Romania.

Concluzii