4. Rezultatele Programuluide Privatizare in MasaBaza de date folosita in acest studiu include intreaga populatie a societatilor comerciale incluse in PPM si contine informatii referitoare la cererea si oferta de actiuni, capitalul social, regiune, ramura de activitate si numarul de salariati pentru fiecare societate (cu exceptia unor valori ce lipsesc pentru anumite societati, insa nu mai mult de 10% din totalul cazurilor pentru fiecare variabila). Prin urmare, baza de date constituie un set aproape complet de informatii asupra rezultatelor programului, permitind astfel o evaluare a modului in care diferitele tipuri de societati au fost incluse in PPM, a proportiei de actiuni din fiecare societate care a fost inclusa in program si a gradului in care aceste actiuni au fost de facto privatizate in urma programului. In cele ce urmeaza, furnizam rezultatele obtinute din analiza bazei de date, precum si informatii suplimentare acolo unde ele exista, pastrind ordinea din descrierea programului (vezi capitolul precedent): cererea, oferta si rezultatele procedurii de alocare.Oferta de actiuni. Numarul total al societatilor din baza noastra de date este 4.803, totalizind 1.875.931 de salariati si un capital social de 49,6 trilioane lei. Structura acestor societati este foarte diversa: capitalul social variaza de la valori aproape neglijabile pina la aproape 900 miliarde lei, numarul de actionari privati de la aproape zero pina la peste 225.000, iar numarul salariatilor de la 1 pina la 36.738. Fiecare regiune, categorie de marime si ramura sint reprezentate in baza de date.Primul aspect pe care il intentionam este compararea proportiei societatilor pentru care numai 49% din actiuni au fost incluse in program (asa-numitele companii "strategice") cu a celor pentru care 60% din actiuni au fost incluse in program. Per total, 16,8% (neponderat) si 62% (ponderat cu marimea capitalului social) din societatile comerciale incluse au fost considerate "strategice". Tabelele 1, 2 si 3 prezinta (detaliat pe regiune, ramura si numar de salariati) procentul de societati in care statul a intentionat sa ramina actionarul majoritar si procentul de actiuni incluse in final in PPM.Tabelul 1 arata ca procentul de societati planificate care va ramine in proportie de 51% in proprietatea statului variaza considerabil in functie de regiune. Cea mai mica proportie a acestor firme (13,5%) se inregistreaza in Moldova si Oltenia. La cealalta extrema se situeaza capitala, unde mai mult de 24% din societati apartin categoriei "strategice". Variatia procentului de actiuni care au fost incluse in PPM este insa mult mai mica pe regiuni; in toate cazurile, acest procent este de aproximativ 58%.Distributia pe ramuri industriale a societatilor "strategice", prezentata in tabelul 2, arata ca un numar insemnat din acestea este concentrat in sectorul bunurilor de consum, industria chimica, industria lemnului si industria constructoare de masini. O considerabila variatie in distributia acestor firme exista si in cadrul aceluiasi sector de activitate, aceasta indicind, in opinia noastra, faptul ca decizia de desemnare a unei firme ca "strategica" nu s-a luat doar in functie de ramura din care acesta provine.Indreptindu-ne atentia catre numarul de salariati, putem observa in tabelul 3 ca societatile cu personal mai numeros se afla in proportie mai mare in proprietate majoritara de stat decit cele cu mai putini salariati. Aproximativ 60% din societatile cu mai mult de 1.000 de salariati sint considerate "strategice".In concluzie, procentul mediu de actiuni incluse in PPM in functie de regiune, sector de activitate si numar de salariati este aproape de 60% in majoritatea cazurilor. Ne intrebam de ce guvernul a proiectat un program de "privatizare" prin care sa se mentina in proprietatea statului o parte atit de mare din actiuni. Baza noastra de date arata ca societatile "strategice" se afla cu predilectie la Bucuresti, in ramurile industriei prelucratoare si in rindul celor cu numar mare de salariati. In acelasi timp, distributia societatilor "strategice" prezinta o diversitate considerabila din punct de vedere al tuturor caracteristicilor, ceea ce inseamna, dupa parerea noastra, ca guvernul nu a avut criterii foarte clare atunci cind a selectat societatile care sa ramina cu proprietate majoritara de stat, departajindu-le de cele care urmau sa fie privatizate in proportie mai mare de 50%.Cererea de actiuni. Dupa cum s-a discutat in capitolul 3, cetatenii au avut doua alternative de a-si valorifica cupoanele de privatizare: solicitarea directa de actiuni ale societatilor comerciale sau plasarea cupoanelor la FPP-uri, care urmau sa fie transformate in "Societati de Investitii Financiare" (SIF-uri). Surse oficiale arata ca 15.166.266 de cetateni au luat parte la PPM. Dintre acestia, aproximativ 13 milioane si-au transformat cupoanele direct in actiuni la societatile comerciale, restul, mai bine de 2 milioane de persoane - reprezentind aproximativ 15% din totalul participantilor - si-au plasat cupoanele la unul dintre FPP-uri, dupa cum arata tabelul 4. Numarul de cupoane alocat la patru dintre acestea a fost aproape identic - aproximativ 450.000 - iar pentru cel de-al cincilea - FPP.Rezultatele procesului de alocare. Dupa cum am mentionat in capitolul 3, rezultatul real al programului, din punct de vedere al procentului de actiuni de facto privatizate, nu a fost determinat ex ante de catre program. In functie de raportul dintre numarul de solicitari pentru actiunile unei societati (cererea) si numarul actiunilor incluse in program (oferta), orice procent cuprins intre 0 si 100% din actiunile incluse in PPM ale unei societati ar fi putut fi privatizat. Conform acestui scenariu, gradul maxim de privatizare ar fi fost atins daca cererile individuale de actiuni ar fi fost repartizate intre societati exact in aceeasi proportie ca si actiunile oferite spre vinzare sau, cu alte cuvinte, daca cererea si oferta s-ar fi intimplat sa fie egale pentru fiecare societate in parte. Nu a existat insa nimic in structura programului care sa faca posibila coordonarea cererii cu oferta, nici un mecanism de echilibrare, nici un fel de informatii furnizate participantilor in legatura cu comportamentul celorlati. Numai printr-un miracol ar fi putut intreaga oferta de actiuni, chiar asa mica fiind, sa fie privatizata.Pentru aproape o treime (30,1%) din societati, cererea de actiuni a depasit oferta, ceea ce a insemnat ca pentru majoritatea companiilor a existat un exces de oferta, privatizarea lor neputindu-se realiza complet.Figura 2 arata distributia raportului dintre cerere si oferta pentru companiile incluse in baza de date. Media acestui raport de mai mare de 1,4. Valoarea raportului pentru societatile cu oferta excesiva de actiuni este cuprinsa in intreg intervalul de la 0 la 1 (mai precis, de la 0,0001 pina la 0,99). Acest raport prezinta o variatie mare si pentru societatile cu cerere excedentara; pentru 1% dintre acestea, valoarea raportului este mai mare de 10. Pentru una dintre societati, aceste cifre indica, asadar, ca programul a condus la o neconcordanta semnificativa intre cererea si oferta de actiuni.raportul cerere-oferta(continuare in numarul viitor)