SemnalRobert N. Bellah, Richard Madsen, William M. Sullivan, Ann Swidler, Steven Tipton, Americanii. Individualism si daruire, traducere de Dan Pavel, Bucuresti, Humanitas, Seria "Natiuni. Mentalitati", 426 p. 49.000 lei.Celebra carte (al carei titlul original Habits of the Hear. Individualism and Commitment in American Life reia o sintagma din Alexis de Tocqueville, dar pe care editorii l-au schimbat in favoarea unui titlul mai comercial) a sociologilor americani nu face decit sa-si puna problema ce s-a intimplat in Statele Unite ale Americii de cind aristocratul francez a scris capodopera sa Democratia in America. Autorii au vrut sa afle, prin intermediul unei cercetari empirice, cum raspund concetatenii lor americani la citeva intrebari simple: cum trebuie sa traim? Ce credem despre felul in care trebuie sa traim? Cine sintem noi, americanii? Ce cel de caracter avem? De fapt, lucrarea trateaza - dupa 150 de ani de la magistrala abordare a lui Tocqueville – problema relatiei complexe dintre caracterul moral al unui popor si natura comunitatii sale politice, modul in care se organizeaza si se guverneaza pe sine. Pornind de la axioma ca una dintre cheile supravietuirii institutiilor libere este relatia dintre viata privata si cea publica, modul in care cheile supravietuirii institutiilor libere este relatia dintre viata privata si cea publica, modul in care cetatenii participa sau nu la viata publica, autorii se concentreaza asupra modului in care functioneaza viata publica si privata in SUA. Cartea este impartita in patru parti: introducere (cuprinzind capitolele "Cautarea fericirii", "Cultura si personaj: discutie istorica), partea intii intitulata "Viata privata" (capitolele "Descoperirea de sine", "Dragostea si casatoria", "Deschiderea spre lume", "Individualismul"), partea a doua intitulata "Viata publica" (capitolele "Implicarea", "Spiritul cetatenesc", "Religia", "Societatea nationala") si concluzie ("Transformarea culturii americane"), carora li se adauga un apendice ("Transformarea culturii aamericane"), notele si un util glosar. Deosebit de densa din punctul de vedere al continutului, cartea este si o adevarata demonstratie de virtuozitate metodologica si epistemologica. Oricine vrea sa inteleaga de ce este SUA in momentul de fata singura supraputere a lumii, dar si supraputerea culturala a modernitatii, trebuie sa citeasca aceasta carte.Cristian Preda, Modernitatea politica si romanismul, Bucuresti, Nemira, 247 p., pret neprecizatCartea tinarului profesor de politologie cuprinde o serie de texte publicate in reviste de specialitate, ca prefete de carti, precum si eseuri inedite. Cartea este impartita in patru parti: "Noi, modernii" ("Criza filozofiei politice", "Democratia, o lume pestrita", "Istoria moderna ca text") "Antimodernitatea" ("Strategia utopica", "Cartea lui Decartes", "Prefetele Manifestului comunist"), "Noi, liberalii" ("Trei discursuri despre totalitarism", "Liberalismul evolutionist", "Un spectator angajat", "Citeva figuri liberale"), "Rominismul" ("Forme politice la romini", "Nasterea Leviathanului rominesc", "Ce e Rominia?", "Zeletin a fost socialist, nu liberal", "Citeva figuri ale rominismului"). Preda este, ca si Aurelian Craiutu, un partizan tenace si uneori polemic al liberalismului, iar citeva din analizele sale incearca sa aduca o serie de clarificari necesare intr-o cultura politica dominata de improvizatie si diletantism.Chistopher Andrew, CIA si Casa Alba. Serviciul secret si presedintia americana de la George Washinton la George Bush, traducere de Daniela Miscov, Bucuresti, Editura ALL, Colectia "Lumea in care traim", 596 pagini, prete neprecizat.Cunoscut deja publicului rominesc, datorita traducerii istoriei KGB-ului (scrisa impreuna cu Oleg Gordievski, fostul agent KGB si defector in Occident, profesorul de istorie moderna si contemporana la Cambridge University, Cristopher Andrew le ofera celor interesati de aspectele esentiale ale muncii de intelligence o noua bucurie bibliografica. Interesul deosebit al carii vine din faptul ca nu este o simpla istorie a celui mai redutabil serviciu de informatii din lume, dar si o analiza a raporturilor cu presedintia americana, considerata postul executiv care dispune de cea mai mare putere din lume. In afara de capitolele care se ocupa de relatia dintre Casa Alba si serviciile ce au precedat CIA, Andrew se ocupa de relatia dintre cele doua de la Truman si Bush, precum si de serviciul secret dupa Razboiul Rece. Autorul foloseste o multime de documente inedite, precum si o bibliografie care se intinde pe zeci de pagini. Cartea se citeste cu aceeasi intensitate precum un thriller.