Criza financiara, economica si politica din Rusia s-a aprofundat vertiginos in ultimele saptamini. Incercarile guvernului de a propti moneda nationala s-au destramat lamentabil. Bursa de actiuni si obligatiile financiare s-au devalorizat, investitorii straini si-au asumat pierderile si s-au retras, iar cetatenii rusi s-au inghesuit in fata bancilor incercind sa-si retraga economiile. |ntr-o saptamina rubla si-a pierdut jumatate din valoare. Cu sistemul bancar la pamint, blocajul financiar a devenit paralizant.Economia Federatiei Ruse este intr-o stare atit de jalnica incit nu poate fi reanimata nici prin masurile propuse de noii pretendenti conducatori nici prin infuzii masive de imprumuturi din strainatate sau de la Fondul Monetar International.Presedintele Eltin si-a pierdut bruma de popularitate pe care o avea, a capitulat jenant sub presiunea parlamentului si a oligarhiei financiare si a adus la putere un guvern dominat de fosti comunisti.Economia Rusiei aluneca spre prapastie intr-un ritm accelerat. Continuarea politicii falimentare din trecut poate duce la prabusirea autoritatii statale si, inevitabil, la explozii sociale. Intr-o tara cu mii de arme nucleare, consecintele sint imprevizibile si periculoase.Scenariul crizei financiareInainte de a fi alungati din guvern, "reformatorii" lui Eltin au incercat sa restructureze economia si sistemul financiar spre o economie de piata. Fortele oponente, formate in principal din fostele structuri comuniste si noua oligarhie financiara, au reusit sa denatureze reformele si sa impuna un sistem care sa le serveasca interesele proprii, in detrimentul economiei nationale.Declinul Rusiei s-a accelerat brusc in urma crizei economice si financiare din Asia declansata in 1997. Una din consecintele crizei a fost scaderea cerirntei si deci a pretului petrolului pe piata internationala. Rusia, un important exportator de petrol, a pierdut o treime din veniturile obisnuite de valuta.In 1997, chiar cu imprumuturi extrem de masive, Rusia, condusa de o clasa politica incompetenta si corupta, se zbatea la nivelul supravietuirii. Autoritatile de la Moscova nu erau capabile sa colecteze mai mult de 20% din impozitele datorate guvernului federal. Salariile militarilor, invatatorilor, si multor lucratori nu erau platite luni de-a rindul iar trei sferturi din tranzactiile industriale se redusesera la schimburi improvizate si nerealiste de marfuri.In disperare, guvernul Rusiei a incercat sa-si acopere deficitul bugetar, prin imprumuturi interne si externe din ce in ce mai mari, pentru care trebuie sa plateasca dobinzi coplesitoare. Cresterea datoriilor statului rus si ritmul galopant al deficitelor bugetare au demolat increderea investitorilor si depozitarilor in rubla ruseasca. Prabusirea rublei a fost prevenita temproar de Banca Centrala de la Moscova prin cumparare de ruble cu dolari imprumutari de la FMI. In iulie 1998, guvernul rus a irosit aproape 4 miliarde de dolari in 2 saptamini incercind sa previna inevitabila devaluare a rublei.Fostul guvern Kirienko incercase fara sanse de succes sa stabilizeze valoarea rublei prin descresterea cheltuielilor guvernamentale si prin colectarea mai eficienta a impozitelor. In august 1998, ramas fara valuta si fara ruble, guvernul de la Moscova ar fi avut nevoie de un alt imprumut substantial ca sa supravietuiasca temproar si sa-si plateasca datoriile internationale. Dar duma a refuzat sa voteze legile pretinse de FMI pentru acordarea unui alt imprumut.La 17 august, guvernul rus a fost obligat sa accepte devaluarea rublei. Prabusirea rublei a fost spectaculoasa. Intr-o saptamina, rubla si-a pierdut jumatate din valoarea de schimb: de la 6 la 12 ruble pentru un dolar. In scurt timp, bursa de actiuni s-a devalorizat: valoarea totala a actiunilor a scazut sub valoarea initiala de la deschiderea bursei in 1995. Guvernul a sistat si achitarea de datorii externe de catre bancile sale. Creditul Rusiei in strainatate s-a degradat imediat la un nivel penibil.Bancile Rusiei, paralizate de prabusirea financiara, nu isi pot compensa nici depozitarii rusi care bat cu furie la usile bancilor.Rusia este incapabila sa-si plateasca datoriileDin 1992 pina acum, statul rus a facut imprumuturi externe de circa 155 miliarde de dolari din care 66 miliarde de la banci si fonduri comerciale iar restul de la guvernele altor state ca Germania, SUA, Franta, Anglia, Austria si Italia. Dobinzile la aceste datorii se ridica la circa 17 miliarde dolari pe an. In luna august 1998, Rusia a platit numai 115 milioane de dolari din rata de 462 milioane datorata. De la destramarea Uniunii Sovietice din 1991, aceasta este prima oara ca Rusia nu si-a putut achita datoria externa.Guvernul rus are si datorii interne. Ca sa-si acopere deficitele bugetare, statul rus a eliberat obligatii financiare numite GKO-uri care au fost cumparate de persoane particulare, de banci, de companii de asigurare, de intreprinderi si de guverne regionale. Datorita politicii neinspirate ale conducatorilor rusi, politele interne elaborate de guvern au putut fi vindute numai crescind dobinda de la 20% in 1997 la 170% in1998. In august 1998, din lipsa de fonduri, plata obligatiilor guvernamentale a fost sistata.Unele banci si intreprinderi din Rusia aau facut imprumuturi externe de circa 55 miliarde de dolari. In august 1998, guvernul a oprit si platile datoriilor acestor banci.Desi noul sef al guvernului rus Ievghenii Primakov a promis ca Rusia isi va achita datoriile, unii analisti considera ca un faliment al statului rus este posibil.Starea jalnica a economiei ruseRealegerea presedintelui Eltin in 1994 a produs o stare euforica in vest cu sperante ca Rusia se poate transforma intr-o tara prietenoasa si prospera cu economie de piata si un sistem de guvernare liberal-democrat. In toamna anului 1998, aceste sperante s-au spulberat. Ideea de economie libera este compromisa, "democratii" – reformatorii din guvern au fost maturati iar noul guvern este dominat de fosti oficiali comunisti.Tranzitia postcomunista din Rusia nu a fost spre o economie de piata reala. Dupa 1992, fosta nomenclatura comunista, in cirdasie cu oficialitatile corupte din guvern, a acaparat prin jaf si necinste majoritatea bunurilor si intreprinderilor profitabile din patrimoniul statului. Aceasta cleptocratie oligarhica, in combinatie cu gruparile comunisto-populiste, nu a permis reformatorilor din jurul lui Eltin sa implementeze reformele necesare functionarii economiei de piata. In loc de piata libera deschisa, noii oligarhi financiari au creat un capitalism hain, dominat de afaceristi egoisti si venali in asociatii nocive cu birocrati corupti. In loc de concurenta deschisa, ei au creat monopoluri agresive. Investitorii straini au fost inselati si alungati.In asemenea conditii, economia Rusiei nu are nici o sansa sa iasa din mocirla si sa satisfaca cerintele populatiei ruse care se zbate la limitele subzistentei. Importurile au scazut la jumatate iar lipsurile de alimente si bunuri de consum au ajuns la un nivel critic.In conditiile economiei globalizate, marea majoritate a intreprinderilor de stat si private din Rusia sint neprofitabile. Ca sa previna falimentul general, guvernul rus s-a imprumutat, a tiparit bancnote fara acoperire ca sa subventioneze intreprinderile neprofitabile si a aminat platirea salariilor angajatilor de stat. In contradistinctie cu tarile vestice, activitatea bancara din Rusia este intentionat nereglementara. Astfel, lideri politici si oficiali corupti se "capitalizeaza" prin acces la fondurile bancare.Pe cind economia Rusiei continua sa se deterioreze, cleptocratia financiara si grupurile comunisto-populiste preitnd guvernului sa mareasca subventiile pentru a salva XXXXXXXXXXXXXXX si pe directorii rosii care continua sa delapideze intreprinderile de stat.Cu incurajarea si suportul financiar al vestului, "reformatorii" rusi din guvernele precedente au reusit sa XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX XXXXXXXXXX fost, in realitate, versiunile rusesti de reforma, nu ce credeau economistii din vest. In esenta, masurile implementate au avut ca scop sa protejeze cleptocratii si sa evite piata libera. Din lipsa de concurenta, intreprinderile ruse continua sa aduca pe piata aceleasi produse de calitate inferioara care se vind la preturi mai mici decit costul de fabricatie. In general, preturile arbitrare nu au nimic de a face cu valoarea reala. Ele creaza un sistem financiar iluzoriu si obligatii financiare ireale. Falimentul este aminat prin infuzii de fonduri de la stat si prin refuzul intreprinderilor de a-si plati datoriile. Cind au acces la banii de salarii de la guvern sau de la investitorii straini, managerii adesea fura marea parte a fondurilor si cer alti bani. Aceasta mascarada financiara a continuat neintrerupt din 1992 pina acum. Cind "jocul" s-a poticnit, imprumuturile de la FMI si de la bancile occidentale au reanimat ruleta frauduloasa.Can 75% din intreprinderile mari si mijlocii si peste 80% din intreprinderile mici ruse au fost "privatizate". Dar legile care definesc proprietatea privata sint ambigue sau inexistente. Prin constitutie se recunoaste dreptul la proprietate. In practica, acest drept este relativ. De exemplu, nimeni nu poate detine terenuri. Cetatenii pot avea case sau apartamente, dar nu pot avea titluri de proprietar pentru terenurile pe care sint construite.Sectorul privat angajeaza numai 27 de milioane de lucratori. Statul trebuie sa plateasca 40 de milioane de angajati. Dar statul nu are bani decit din impozite colectabile de la intreprinderile private deoarece marea majoritate a intreprinderilor de stat sint neprofitabile. Din cauza politicii fiscale neechitabile si de confiscare, multe intreprinderi particulare sint fortate sa evite platirea impozitelor.Primejdia prabusirii economice si politice in RusiaCu economia in ruina si sperante de redresare sub conducerea actuala improbabile, Rusia ar putea ajunge la convulsii sociale si la dezintegrarea autoritatii statale. Consecintele unei asemenea prabusi ar putea fi catastrofale.Rusia are 7000 de bombe nucleare montate pe raachete si capabile sa ajunga oriunde in lume in mai putin de o ora. Mai are si circa 5000 de arme nucleare "tactice". Multe din acestea nu au mecanisme de siguranta si deci ar putea fi utilizate relativ usor. In plus, Rusia dispune si de alte 12000 de arme nucleare in diferite silozuri plasate in locuri dispersate in intreaga tara, multe in zone nepopulate si deci greu de controlat. Rusia are si stocuri , confectionat alte 70000 de arme nucleare.Desi conducatorii Rusiei au avut intelegeri cu presedintii american Regan, Bush si Clinton sa reduca armele strategice si sa stopeze productia armelor nucleare, Rusia a continuat sa confectioneze arme nucleare.Rusia are in jur de 1,5 milioane de angajati in activitatea de dezvoltare si productie de arme nucleare. Majoritatea sint locati in zece orase construite special si considerate "inchise" si secrete.Salariile multora dintre cei care pazesc armele si materialele termonucleare nu au fost platite de mai multe luni. Recent, pazitorii armelor nucleare au demonstrat la Moscova in protest pentru neplata salariilor si a deteriorarii nvielului de trai. Pericolul ca cei care controleaza pe teren armele nucleare sa decida pe cont propriu sa le comercializeze in exterior este real. Consecintele pierderii controlului armelor nucleare de catre autoritati sint imprevizibile si periculoase.ConcluziiEvidenta clara arata ca, indiferent ce sume de valuta din Occident intra ca ajutor sau imprumut in Rusia, o suma echivalenta iese din Rusia. Continuarea "ajutorarii" Rusiei in conditiile actuale poate da numai rezultate iluzorii. Atita vreme cit Rusia nu face curatenei si nu elimina conducatorii politici incompetenti sau rau-intentionati, birocratia corupta si directocratia "rosie", Statele Unite si Euroa Occidentala nu pot face nimic sa ajute Rusia.Considerind directia in care se indreapta Rusia si gravitatea situatiei actuale, este foarte probabil ca guvernul rus nu-si va putea acoperi datoriile si cheltuielile. Deteriorarea economica va continua pina cind se vor lua deciziile politice strict necesare de a face curatenie profunda cu eliminarea incompetentei si a putregaiului nociv ramas la putere din vremea comunismului.Pericolul destramarii autoritatii statale in Rusia, cu explozii sociale si pierderea controlului asupra armelor nucleare este real si sumbru. Oricit de binevoitoare ar fi intentiile, capabilitatea celor din afara Rusiei de a influenta evolutia tarii in viitorul apropiat este limitata.Nicolae Filipescu, M.D., PH. D., Professor of Science and Medicine at. George Washington University in Washington, D. C., Senior Fulbright Scholar 1933-94, Member of the New York, Washington, and Romanian Academmies of Science. Published extensively in International Journals and on political matters in "22" an Romania Libera.